Despre mine

Fotografia mea
Bucureşti, Romania
iubesc soarele cu razele lui, stelele in splendoarea noptii, florile…si chiar ploaia…are si ea misterul si romantismul ei…

marți, 8 ianuarie 2013

Nu mai tanji spre inaltimi...

 Mi-am luat aparatul si am inceput sa urc pe munte. Calea era anevoioasa, drumul dificil de urcat, iar vremea neprietenoasa. Urcasem decat trei ore si eram deja epuizata. Stropi de transpiratie dansau ciuleandra pe chipul meu, iar picioarele abia se miscau si ele. Incepeam sa cedez, inima imi cerea odihna, dar nu... nu am vrut sa-ti ofer satisfactia de a ma vedea infranta si epuizata. Ti-am spus ca voi ajunge in varf si asa trebuia sa fac...

Ti-am oferit prilejul de a ma urma, dar nu erai suficient de pregatit, nu erai suficient de sigur de actiunile tale si ai ramas sa ma astepti acolo jos.Mi-ai insuflat curaj sa urc, dar mi-ai soptit la ureche:
- Nu vei putea face asta! Nu mai tanji spre inaltimi...

Fiecare nerv din mine urla, de parca cete de lupi se adunasera in jurul unei prazi. Luciditatea disparuse, iar odata cu ea imi aparu in minte imaginea de sus, a ceea ce avea sa urmeze...


3 comentarii:

  1. Foarte frumos! hotarare si incredere in EU-l nostru duse la cel mai inalt nivel!

    RăspundețiȘtergere
  2. Salut!
    Ai un blog interesant. Te astept pe la mine http://filmandotherstories.blogspot.se/
    :) Numai bine!

    RăspundețiȘtergere

Persoane interesate

Faceți căutări pe acest blog

A apărut o eroare în acest obiect gadget
A apărut o eroare în acest obiect gadget