Traim in asteptare

     Zilele astea incep sa fie portionate la fel: portii de opt, zece sau chiar doisprezece segmente umplute cu o glazura din acelasi material ca si blatul . Au un gust amar si parca sunt seci, nu se mesteca si nici nu se digera prea usor. 

     Stomacul il simti plin, insa creierul tot fara energie este.  El cauta, cauta si iar cauta noi surse de energie. Adoarme uneori epuizat, viseaza urat si se trezeste in ziua ce urmeaza mai flamand decat se culcase, mai gol decat fusese. Creierul asta se misca mereu, adica gandeste si mereu ii trece prin cap sa se uite in calendar. Nu-i plac anumite zile din el si manifeste de obicei stari ciudate pentru aceste zile.

  Creierul asta care se misca atat de repede, uita de multe ori sa mai gandeasca rational, uita sa le spuna celor dragi cat de mult tine la ei, uita sa-si sune parintii inainte de somn si sa le zica: “ Mi-e dor” ...